Voi pe mine m-aţi vândut, nu vă temeţi, fraţii mei, 
Căci pe toţi eu v-am iertat, a zis Iosif către ei.
Mai trăieşte tatăl meu?el pe toţi i-a întrebat, 
Şi i-a strâns la pieptul său, şi cu drag i-a-nbrăţişat.

Cor:
Oricâtă întristare, oricât ar fi de greu, 
Există îndurare în cer, la Dumnezeu.
El vindecă durerea şi vom fi mângâiaţi, 
În ziua întâlnirii, când sus vom fi chemaţi.

Şi plângând, acel străin i-a-ntrebat de Beniamin, 
A lui frate preaiubit, de care s-a despărţit.
Voi pe mine m-aţi vândut, Dumnezeu aşa a vrut, 
Ca să dea prin mine El, pâine pentru Israel.

Nu vă temeţi de nimic, nu vă temeţi, fraţii mei, 
Mergeţi după cei de-acas'şi veniţi aici cu ei.
Dar vă rog o iubiţi fraţi, voi pe drum nu vă certaţi
Căutând un vinovat, căci pe toţi eu v-am iertat.

Şi intrând cu toţi în cort, ei lui Iacov i-au vorbit:
Tată, Iosif nu e mort, ân Egipt noi l-am găsit.
Fiul tău e domnitor, el ne-a dat şi bani şi grâu, 
Şi te cheamă ca să vii jos în ţara de pe râu.

Şi pe când vorbeau miraţi, Israel s-a-nviorat
Văzând care şi soldaţi, din Egiptu-ndepărtat.
Şi pornind cu toţi la drum spre pământul cel străin, 
Israel în carul său, sta lângă Beniamin.

Şi mergând, mergând, mergând, spre pământu-ndepărtat, 
Jos în ţara de pe Nil, Iosif i-a întâmpinat.
Şi în braţe s-au cuprins, şi au plâns, cu toţi au plâns, 
Apăsaţi de-atâta dor, Israel şi-al lui fecior.

Fraţilor, şi noi la fel, ca şi vechiul Israel, 
Într-o minunată zi cu Isus ne-om întâlni.
Dar pe drumul lung şi greu, de la Iosif învăţaţi, 
În iubire să trăiţi şi să nu vă mai certaţi.