Sămânţa de pe stâncă, şi ea s-a înverzit, 
La fel ca cea din vale, dar nu a mai rodit.
Căci vântul şi căldura deasupra ei au stat, 
Şi firul cel de aur pe loc s-a şi uscat.

Cor:
Dacă e din stâncă inima ce-o ai, 
Domnul te aşteaptă Lui să i-o predai.
Ca să-i schimbe starea în pământ bogat
Care aduce rodul binecuvântat.

Aceştia sânt aceia- Isus ne-a învăţat-
Care la încercare de El s-au lepădat.
Sămânţa de pe stâncă nici ea nu a rodit, 
Deşi cu bucurie Cuvântul l-a primit.

O Doamne schimbă starea acelui împietrit, 
Şi fă din el pământul ce spice a rodit.
S-aducă fiecare din rodul cel bogat, 
Să nu mai fie nimeni, niciun creştin uscat.

Şi soarele şi vântul şi stânca de granit, 
Le schimbă Tu în solul cel bun ce a rodit.
Să fie încercarea rodire, bucurii
Şi nicidecum cădere, pentru ai Tăi copii.

Tu poţi să faci aceasta, căci Tu eşti minunat.
Din inima de piatră să faci pământ bogat.
Din stâncă să ţâşnească izvoare, ape vii, 
Din Duhul Sfânt revarsă a Tale bucurii.