Pavel la Roma s-a dus prin furtună, 
Prin vânturi şi valuri, în lanţuri legat.
El merge-nainte cu Vestea Cea Bună, 
Să spună la oameni:"Christos a-nviat."

Cor 1:
Ostaşii, străjerii şi întemniţaţii, 
Cu toţi din corabie s-au îngrozit.
(:Căci ziua şi noaptea, pe-ntinsele spaţii, 
O mare furtună s-a dezlănţuit.:)

Dar iată un înger din cer le vorbeşte
Să nu se-ngrozească căci nu vor pieri.
Apostolul Pavel la toţi le vesteşte
Căci Domnu-I Acela ce-i va ocroti.

Cor 2:
Cu toţi vor învinge, cu toţi vor ajunge
La ţărmuri dorite, la vechiul liman.
(:Furtuna se-opreşte, furtuna se stinge, 
Căci Domnul îl are pe Pavel în plan.:)

Apostolul Pavel la oameni le spune, 
Şi vestea ajunge şi la împăraţi.
Măreaţa lucrare, măreaţa minune, 
Cum noi prin Christos am fost răscumpăraţi.

Cor 3:
Să vină la Domnul căci El mântuieşte, 
Căci El este Singurul Mântuitor.
(:Apostolul Pavel la oameni vesteşte
Credinţa şi harul ceresc, salvator:)

Dar iată furtuna din nou se porneşte
Şi vânturi şi flăcări s-au dezlănţuit, 
Căci Pavel pe Domnul Isus îl vesteşte, 
Şi mulţi dintre neamuri la El au venit.

Cor 4:
Ce mare furtună, ce mare urgie!
Arenele-s pline cu-acei osândiţi.
(:Dar ei prin credinţa cerească şi vie
Sânt gata să moară martiri mântuiţi.:)

Furtuna e mare, şi valuri şi ceaţă, 
Dar nu se înfrică căci Domnul a zis
Căci El pentru noi e lumină şi viaţă, 
Şi sigur ajungem la ţărmul promis.

Cor 5:
Să nu te înfrice necazul, durerea, 
Şi vântul ce bate atâta de des.
(:Căci iată din ceruri coboară puterea, 
Încredete-n Domnul, căci El te-a ales.:)