Nu e nimic prea mult


Nu e nimic prea mult, nu e nimic prea greu, 
Cu Domnul noi vom trece peste mare, 
Şi de-ar veni furtuni, înalţă rugăciuni, 
Şi roagă-te şi roagă-te mai tare.

Cor:
Căci pentru totdeauna, şi vântul şi furtuna, 
Când vom ajunge sus se vor opri.
De-aceea înainte, spre locurile sfinte, 
Căci prin Isus Christos vom birui.

Nu te înspăimânta, nu te descuraja, 
Când vezi că marea urlă şi vuieşte.
Furtuni mari de-ar veni, Isus le va opri, 
Căci El e Domnul care porunceşte.

Şi cerul înstelat de ar fi înorat, 
Şi ar dispare stelele şi luna, 
Tu fii mai curajos, priveşte la Christos, 
Şi roagă-te, şi roagă-te într-una.

Căci orice s-ar ivi, prin El vom birui, 
Şi vom ajunge dincolo de mare.
La ţărmuri de mărgean, în noul Canaan, 
Acolo unde-i veşnic sărbătoare.

Nu vă descurajaţi, nicicând, surori şi fraţi, 
Când valul unul după altul vine, 
Căci noi prin înercări ajungem sus în zări, 
În frumuseţea zorilor senine.