Întoarce-te la dragostea dintâi,
Adu-ţi aminte unde ai rămas.
Întoarce-te nu cumva să rămâi
Când cei aleşi vor fi chemaţi acas'
Adu-ţi aminte de al tău trecut,
De ziua când Isus te-a mântuit,
De-a ta iubire de la început,
Cum pentru alţii tu te-ai dăruit.

Cor:
Dragoste,cerească floare,
Cu Dumnezeiesc parfum,
Tu ne chemi fără-ncetare
La al pocăinţei drum.

Adu-ţi aminte cum ai alergat
Neobosit pe-al Domnului ogor,
Căci dragostea ce te-a înflăcărat
Nu te-a lăsat să stai nepăsător.
Adu-ţi aminte de al tău trecut,
De lacrimile care le-ai vărsat,
Şi-ntoarce-te la ceea ce-ai pierdut,
Căci dragostea te cheamă neâncetat.

Aşa lucrează dragostea de sus,
Ne-nflăcărează şi ne dă avânt,
Ca să-L vestim pe Domnul,pe Isus,
La cei pierduţi de pe acest pământ.
În dragoste pe toate le-ai răbdat
Şi niciodată nu te-ai obosit.
Oricât pe drumul sfânt ai alergat,
Tu niciodată nu te-ai poticnit,