Fiica lui Iefta l-a tot aşteptat, 
Şi-n zori de zi, şi pe-nserat.
Ea cu timpanele ei a cântat, 
Şi-a aşteptat, şi-a aşteptat...
"Oare de ce o fi întârziat?
Tatăl meu drag, mult aşteptat..
Poate că el a căzut în război, 
De ce nu s-a-ntors înapoi?

Cor:
O, tatăl meu, tu ai plecat, 
Şi de-atunci mereu te-am aşteptat, 
De ce nu vii? eu tot aştept
Şi spre stele ochii mi-i îndrept..."

Multe copile şi fete-au venit
În jurul ei şi au privit.
Ele cu toate duios au cântat, 
Şi-au aşteptat, şi-au aşteptat...
Poate la noapte, sau poate în zori, 
El va veni, el va veni, 
Cu oastea mare de biruitori, 
El va veni, el va veni...

Iefta se-ntoarce acas' din război
Biruitor, triumfător.
Dar el cu Domnul aşa a vorbit
Când la război el a pornit:
"Dacă în lupte eu voi birui, 
Când mă întorc, când voi veni, 
Oricine-n calea mea îmi va ieşi, 
Domnului meu o voi jertfi.

Cineva iată că stă în pridvor
Plină de dor, plină de dor.
Fiica lui care l-a tot aşteptat, 
Când l-a văzut, s-a bucurat.
Vai, dar pe Iefta grozav l-a rănit, 
Căci tocmai ea, ea a venit.
Cum s-o mai scaoe?căci el a jurat, 
Şi pentru ea el s-a-ntristat.

Cor 2:
"O, fiica mea, greu m-ai lovit, 
Căci o juruinţă am de-nplinit!"
"O, tatăl meu, ce ai de adus, 
Fă aşa cum Domnului i-ai spus!"

Lasă-mă numai să plâng, să bocesc, 
O tatăl meu, eu te iubesc1
Iar după aceea tu să împlineşti, 
Cum ai jurat, să mă jertfăşti
Fată supusă, cu lacrimi fierbinţi, 
I-a ascultat pe-ai ei părinţi.
Tineri, ca fiica lui Iefta să fiţi, 
Domnului sfânt să îi slujiţi.

Cor 2: O fiica mea......

Fraţilor, astăzi şi noi aşteptăm
Pe-al nostru Domn şi Împărat.
Ziua şi noaptea în rugă strigăm
De când la cer El a plecat.
El pe vrăjmaşi în război i-a învins
Şi-n harul Său El ne-a cuprins.
Poate la noapte, sau poate în zori
El va veni, El va veni..
Cu oastea mare de birţitori, 
El va veni, El va veni....

Cor 3:
O, Domnul meu, Tu ai plecat, 
Şi de-atunci mereu te-am aşteptat, 
De ce nu vii?eu tot aştept, 
Şi spre stele ochii mi-i îndrept.