Elisei i-a vorbit lui Naaman, 
Sirianul acela lepros, 
Să se-arunce în râu, în Iordan, 
Şi va fi pe deplin sănătos.
Atunci el foarte rău s-a mâhnit, 
Şi de apele lor le-a vorbit, 
Care au limpeziş mult mai clar
Ca Iordanul acela murdar.

Cor 1:
(:Eu credeam că-mi va ieşi'nainte
Şi mă va primi mai călduros.
Îmi va pune mâinile pe rane, 
Şi voi fi eu iarăşi sănătos.:)

Sirianul s-a cam îndoit, 
Dar un rob slujitor de al lui, 
L-a-ndemnat şi frumos i-a vorbit, 
Ca să fie supus Domnului.
"Nu e greu ce ţi-a zis Ellisei
Doar de-aceea aici ai venit.
Fă aşa, şi-ai să vezi dacă vrei, 
Căci de lepră vei fi curăţit.

Cor 2:
(:Şi plecând spre locul vindecării, 
La Iordan cu toţii s-au oprit.
Locul sfânt al binecuvântării
Pentru orice om nefericit.:)

Şi Naamans-a smerit, s-a supus, 
Şi la râul Iordan el s-a dus.
Şi în apa lui s-a scufundat, 
Şi de Domnul a fost vindecat.
Cei din jur s-au uitat, au văzut, 
Căci Naaman era ca nou născut.
De-a lui lepră el s-a vindecat, 
Dumnezeu şi de el s-a-ndurat.

Cor 3:
Şi cuprins de-o mare bucurie
A strigat la cei din jurul său:
"Ştiu de-acuma că în Ţara sfântă, 
În Israel, este Dumnezeu.

Şi s-a-ntors înapoi fericit, 
Să zidească acas'un altar.
Pentru Cel ce l-a tămăduit
Şi i-a dat vindecarea în dar.
Despre el şi Isus ne-a vorbit, 
Şi a zis că a fost credincios.
De aceea s-a tămăduit
Sirianul acela lepros.

Cor 4:
Fraţilor, Isus Christos trăieşte, 
Vindecare noi la El găsim.
Cine crede şi se pocăieşte, 
Noi prin El în veci de veci trăim.