El pe Iacov l-a chemat şi i-a spus ce a visat;
"Tată, dacă vrei să tâlcuieşti.
Iosif foarte liniştit, tatălui i-a povestit, 
Despre strălucirile cereşti.
Unsprezece stele, eu am văzut, o tatăl meu, 
Toate înaintea mea au stat.
Şi din strălucirea lor, ca onoare, ca favor, 
Înaintea mea s-au închinat."

Cor:
Şi pe noi Dumnezeu ne-a-nştiinţat
Şi prin vise şi prin prorocii.
Prin Cuvânt El ne-a avertizat, 
Şi ne-a spus că Isus va veni.

Soarele din străluciri, luna cu a ei priviri, 
Plecăciune mi-au adus , la fel.
Tată, iată visul meu, i-a zis Iosif, fiul său, 
Poate îl va înţelege el.
"Doar nu cumva vom veni eu şi cu ai mei copii
Înaintea ta să ne-nchinăm!"
Tatăl lui şi-a însemnat visul care l-a visat
Iosif, ân acele nopţi târzii.

Anii însă au zburat, oamenii au mai uitat
Înştiinţarea de la Dumnezeu.
Timpul însă a venit când Cuvântul s-a-nplinit, 
Iacov e salvat prin fiul său.
Dumnezeu l-a înălţat pe acel frumos băiat, 
El e ca un rege strălucit.
Soare, stele, lună, nori, Iacov cu ai lui feciori, 
Înaintea lui ei au venit.