De la începutul lumii, Domnul Dumnezeu a zis:
(:"Nu e bine să fii singur, omule în Paradis:)
Atunci i-a făcut soţie şi i-a binecuvântat, 
(:Şi le-a dăruit grădina, Paradisul minunat:)

Cor:
Inima le era plină, fericirea-i copleşea, 
Căci în zorii dimineţii, Dumnezeu cu ei vorbea.
Dumnezeu şi azi vorbeşte cu ai Lui de pe pământ, 
Adierea de-altădată pentru noi e Duhul sfânt.

(:De la începutul lumii, Dumnezeu a poruncit, 
Să se nască şi să crească oamenii necontenit:)
Şi le-a dat de moştenire pentru ei şi-ai lor copii, 
(:Tot pământul, toată zarea, tot ce creşte pe câmpii:)