Bunătatea Ta, o Doamne 


(Psalmul 36)

Bunătatea Ta, o Doamne, faţă de al Tău popor, 
Ea ajunge pân'la ceruri, căci Tu eşti îndurător.
Bunătatea şi dreptatea stau ca munţii cei stâncoşi, 
Ele sânt neclătinate pentru -aceia credincioşi.

Cor 1:
Judecăţile dreptăţii ca şi soarele lucesc, 
Ele sânt adânci şi sfinte, şi pe noi ne ocrotesc.
Bunătatea Lui cea mare, El de toate s-a-ngrijit, 
Şi pe oameni şi pe fiare, Dumnezeu le-a îngrijit.

Din izvoarele vieţii care vin din Dumnezeu, 
Se adapă tot pământul, te adapi şi tu şi eu.
De la El avem lumina, prin lumina Lui privim, 
Pentru toate-aceste daruri, fraţi, surori, să-I mulţumim.

Cor 2:
El e adăpostul nostru, Dumnezeul nostru sfânt, 
Sub aripile iubirii, noi trăim pe-acest pământ.
Cât de bună este Doamne, bunătatea ce ne-o dai, 
Căci prin mila Ta cea mare, noi ajungem sus în Rai.

Bunătatea şi dreptatea Domnului, fraţi şi surori, 
E adâncă ca adâncul, e înaltă pân'la nori.
(:De aceea ai nădejde, să nu fii descurajat, 
Căci în bunătatea-I mare, Domnul ne-a răscumpărat.:)